Cum să-mi aduc aminte de naşterea lui Isus

rebuie să recunoaştem că acest timp din an, perioada Crăciunului, este un timp iubit de mulţi oameni. Păcat că în această vreme din an se amestecă mesajul profeţit, că „un copil ni s-a născut”, cu obiceiurile păgâne, cu îmbuibare de tot felul, când Domnul Isus s-a născut în simplitate şi sărăcie. Păcat că am amestecat evenimentul naşterii cu fapte şi lucruri care nu au nimic de a face cu acest eveniment, aşa că azi trebuie să fii tare atent să nu cumva să fii dus de val şi să scapi adevărul teologic şi semnificaţia evenimentului. 

Pentru cei mai mulţi oameni această perioadă a anului înseamnă cumpărături, bani, afaceri, concediu, lăcomie, distracţie, petreceri, mâncare, familia adunată în jurul unei mese copioase. Copii vorbesc numai despre Moş Crăciun şi darurile pe care le-au primit. Dar unde este Cel sărbătorit? Unde este Isus?
Unii copii, ai căror părinţi au bani, primesc lucruri scumpe, dar copiii ai căror părinţi n-au bani pentru cadouri, nu se pot oare bucura?

Am o veste bună pentru aceşti copii: Crăciunul nu are nimic de a face cu darurile pe care părinţii tăi nu ţi le-au putut oferi. Copilul Isus este El însuşi darul lui Dumnezeu Tatăl pentru toţi copiii şi oamenii păcătoşi din această lume. Este cel mai mare dar dat vreodată omenirii!

Exemplu: Un băieţel vine acasă de la şcoala duminicală şi părinţii îl întreabă ce a învăţat.
– Ştii mami am învăţat despre Magi. Ei I-au adus daruri copilului Isus. Pe vremea aceea nu era Moş Crăciun aşa că tipii ăştia cu cămile au adus jucăriile.
Iată un tip de „upgrade” al mesajului care va aduce confuzie în mintea copiilor noştri.

De ce să ne mirăm atunci că astăzi semnificaţia Crăciunului nu este cunoscută?
Am găsit undeva această comparaţie între Moş Crăciun şi Isus:

• Moş Crăciun locuieşte în Laponia. Isus locuieşte peste tot.
• Moşul vine cu o sanie. Isus a venit din cer şi a umblat pe mare.
• Moşul vine odată pe an. Isus este totdeauna prezent pentru a te ajuta.
• Moşul vine pe hornul casei tale. Isus stă şi bate la uşa inimii tale.
• Moşul îţi aduce lucruri. Isus îţi împlineşte toate nevoile.
• Ca să vezi Moşul trebuie să stai la rând. Isus este prezent când Îi strigi doar numele.
• Moşul îţi aduce jucării noi. Isus îţi face viaţa nouă.
• Moşul te ţine pe genunchi. Isus te ţine de mână toată viaţa.
• Moşul îţi pune darurile sub pom. Isus a devenit darul nostru şi a murit pe un lemn pentru noi.

Cum să-mi aduc aminte de prima venire a Domnului Isus pe pământul nostru?
I. Trebuie să îmi amintesc că a fost vremea când Dumnezeu l-a dat pe Fiul Său lumii

La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu… Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. (Ioan 1:1, 14)

Dacă urmărim cu atenţie viaţa Domnului Isus în Evanghelii, El a dovedit prin fapte şi cuvânt că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu. El a vorbit cum nimeni nu a vorbit, a făcut minuni pe care nimeni nu le poate face, a vindecat, a predicat, a iubit şi a suferit aşa cum nimeni n-a făcut-o pe acest pământ.

Ce nu trebuie să uităm sau să trecem cu uşurinţă cu vederea, este adevărul că Dumnezeu L-a dat pe Fiul Său pentru noi şi că Fiul s-a dat pe Sine însuşi pentru noi.

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)

El a venit să moară şi astfel să plătească pe cruce pentru păcatul nostru, ca prin credinţa în jertfa Lui să avem viaţă veşnică şi să fim scăpaţi de iad. Acesta este darul pe care Dumnezeu ni l-a făcut la Crăciun şi nu cred că poate fi un dar mai mare pe care să ţi-l ofere cineva.

Când o persoană îţi oferă un dar, te gândeşti cum să te revanşezi. Dacă ar fi ca tu să-I dai Domnului un dar, ce I-ai da? Ce crezi că ar aştepta Domnul să-I dai?

Există două grupuri mici de bărbaţi care vin la ieslea lui Isus: Magii în Matei 2 şi păstorii în Luca 2. Dacă privim la Magi, ei aveau tot ce le putea oferi această lume: aveau o poziţie, erau consilierii regilor, erau bogaţi, puteau călătorii oriunde în lume, erau primiţi la curţile regilor, cu alte cuvinte erau independenţi şi nu puteau fi cumpăraţi. Ei au venit să-L caute pe Mesia ca să I se închine.

Se aştepta Dumnezeu ca Magii să-I dăruiască ceva pentru că au văzut Steaua Betleemului? Dumnezeu nu vrea banii noştri. Nu vrea rochia ta nouă de Crăciun, sau cravata ta cea nouă, sau jucăriile tale. Păi eu sunt proprietarul casei mele, am muncit din greu până să o am! Opreşte-te din a-i plăti impozitul şi taxele câţiva ani şi vei vedea că nu vei mai fi proprietarul! Noi putem pierde tot ce am strâns din punct de vedere material, mai ales în aceste vremuri de criză, dar singurul lucru asupra căruia suntem stăpâni cu adevărat este sufletul nostru. Cui îi dăm sufletul nostru?

Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? Pentru că de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului, când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri. (Marcu 8:36-38)

Al doilea grup care a venit la iesle este cel al păstorilor. Datorită ocupaţiei lor, ei erau nişte proscrişi ai societăţii din vremea aceea. Ei nu aveau darurile magilor, nici poziţia, mijloacele şi recunoaşterea acestora, dar au venit şi ei cu acelaşi gând: să I se închine lui Isus.

Dacă vrei să-I mulţumeşti lui Dumnezeu pentru Fiul pe care L-a dat şi pentru tine, atunci pleacă-ţi genunchii înaintea Lui, dă-i viaţa ta, oferă-i sufletul tău! Asta aşteaptă El să-I dai. Ce-ar fi să cauţi cântarea „Astăzi vin să-mi plec genunchii”… Ea poate să te ajute în acest demers al tău.

Cum să-L sărbătoresc pe Isus?
II. Trebuie să folosesc prilejul să-I aduc laudă lui Dumnezeu

Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui. (Luca 2:13, 14)

Imediat după ce îngerul a încheiat mesajul s-a auzit o oaste cerească lăudându-L pe Dumnezeu. Noi avem cele mai multe motive să-I aducem Domnului laudă, dar nu-i aşa că acordăm mai multă importanţă pregătirilor pentru acest trup în detrimentul laudei?

Nu merită Dumnezeul nostru lăudat?

Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu. (1 Corinteni 10:31)

Atunci când noi, copiii Domnului, Îi aducem laudă, avem ocazia să fim o privelişte pentru această lume păgână. Păstorii, după ce s-au dus şi au văzut Pruncul şi pe Iosif şi Maria, s-au întors înapoi la slujba lor lăudându-L pe Dumnezeu şi spunându-le celor cu care s-au întâlnit că ceea ce au văzut a fost întocmai cu ce li se spusese.

Spune-mi ce faci tu ca să-L glorifici pe Domnul care s-a născut într-o iesle pentru tine?

Ce-ar fi să găsiţi în această perioadă a celebrării naşterii Mântuitorului o seară când nu există serviciu de închinare în biserica locală şi ca familie să staţi toţi şi să citiţi împreună istoria naşterii Mântuitorului din Evanghelii. Alternativ cu citirea Scripturilor să cântaţi din cântările Domnului pentru această ocazie, să vă rugaţi şi să-I mulţumiţi lui Dumnezeu pentru darul Său nespus de mare, pentru Isus Christos, şi pentru purtarea Sa de grijă de-a lungul anilor. Dacă ai copii mai mici, acea seară va fi una memorabilă. Nu o vor uita, iar peste ani îşi vor aduce aminte de ea, de altarul pe care l-aţi făcut în familia voastră.

Cum să mă închin şi eu lui Isus?
III. Trebuie să mă întorc acasă la Tatăl
Iosif şi Maria s-au întors în Betleem pentru că Betleemul era pentru ei acasă. Acolo era casa lui David, ei erau urmaşii lui David, iar Mesia trebuia să se nască în Betleem conform profeţiei:

„Şi tu, Betleeme Efrata, cu toate că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei. (Mica 5:2)

Mulţi, în perioada aceasta de Crăciun, călătoresc să fie în familie cu cei dragi, şi acesta este un lucru bun. Însă aş vrea să mă adresez celor care au plecat din casa părinţilor lor şi au rătăcit asemenea fiului pierdut, dar nu-şi pot şterge din memorie casa tatălui lor.

Poate trăieşti şi tu ca şi fiul risipitor, în păcat, şi te întrebi dacă Tatăl ceresc te va primi acasă. Da, el te primeşte aşa cum eşti, păcătos! El scrutează orizontul şi se-ntreabă de ce nu vii. Acum este vremea ta să vii acasă, să nu mai rătăceşti. În Casa Tatălui vei găsi har şi iertare, binecuvântare şi bucurie:

Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut şi a fost găsit.” Şi au început să se veselească. (Luca 15:22, 24)

Dacă nu ştii cum este în Casa Tatălui pentru că niciodată n-ai fost în ea, pentru tine cea mai mare nevoie este să vii la Domnul şi să experimentezi ce înseamnă să fii acasă. Cum să vii? Pune-ţi încrederea în Domnul Isus, dă-I inima ta chiar acum! El te va ierta de toate păcatele tale şi-ţi va da viaţă veşnică. Atunci să vezi ce sărbătoare o să ai!

Concluzie:
Cred că mai sunt şi alte motive bune pentru această vreme din an, dar caută-le în Cuvântul lui Dumnezeu şi aplică-le în relaţia ta cu Domnul Isus. Dacă nu trăieşti potrivit Cuvântului Domnului este vremea să te smereşti şi să te pocăieşti, ca să te poţi bucura cu adevărat.

Doamne îţi mulţumim pentru Scripturi, pentru că le-ai păstrat pentru noi şi putem afla unde Te-ai născut, putem afla că Te-ai dăruit nouă şi că tot ce este înregistrat în Cuvântul Tău sunt fapte istorice certe. De aceea noi ştim că adevăratul motiv al sărbătorii noastre eşti Tu, Doamne.

Exprimă-ţi părerea completând următorul formular: