Hai să facem o călătorie în Evanghelii şi să descoperim ce loc ocupa rugăciunea în viaţa Domnului Isus. Vom pune binecunoscutele întrebări: unde, când, cum şi de ce s-a rugat Isus.

Apoi să privim la locul pe care rugăciunea îl ocupă în viaţa noastră. Unde, când, cum şi de ce ne rugăm?

Iată ce spunea Spurgeon:

Lasă ca faţa lui Dumnezeu să fie prima faţă pe care o priveşti dimineaţa, lasă ca vocea lui Dumnezeu să fie prima voce care-ţi vorbeşte în fiecare dimineaţă.

  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Când ajungi să fii convins de păcat? Cine declanşează acest proces în viaţa ta? Cine-şi permite să pescuiască în sufletul tău? De ce aduce acest proces tulburare, de ce n-ai somn şi pace?

Tot acest proces este început atunci când auzi Cuvântul Domnului predicat, cel ce declanşează acest proces este Dumnezeu prin Duhul Sfânt, pentru că Lui îi pasă de tine, se-ngrijorează cu privire la starea ta spirituală şi de mult te urmăreşte din cerul Său. Nu simţi mâna Sa apăsând parcă asupra ta? Nu vezi “arătătorul” Său îndreptat spre tine?

Nu este Cuvântul Meu ca un foc, zice Domnul şi ca un ciocan care sfărâmă stânca? (Ieremia 23:29)

Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii. (Evrei 4:12)

Veţi găsi răspunsurile pe care le căutaţi la întrebările de mai sus şi multe altele în mesajul înregistrat în adunarea noastră…  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Noi creştinii de astăzi ştim multe vorbe mari despre rugăciune, dar în realitate ele nu sunt decât nişte clişee. Dacă am face un sondaj în rândul membrilor bisericii noastre şi i-am întreba câte minute petrec în rugăciune pe zi am avea mari surprize. Tot ne întrebăm de ce biserica nu mai este o influenţă în lumea noastră? Răspunsul biblic este că biserica de azi vrea să influenţeze politica, vrea să se implice în social, vrea să facă ce guvernarea umană ar trebui să facă, crezând că astăzi biserica lui Christos trebuie să se modernizeze şi că afirmaţiile Scripturilor nu mai sunt relevante pentru societatea de astăzi. Asta este o eroare fundamentală.

Apostolul Petru a spus în Fapte 6:2 “nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul”, iar în 6:4 “vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.”

Decizia apostolilor a fost îmbrăţişată şi practicată de biserica primară, iar în mesajul de astăzi vreau să vedem ce se poate întâmpla când o biserică se roagă. (Fapte 12)  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Dacă ar veni ISUS pe strada ta, într-o zi, ce ai face dacă ai avea o cerere pentru El, o problemă pe care nimeni altcineva nu ţi-ar putea-o rezolva?

Încerci să-L abordezi şi El îţi răspunde folosind următoarele cuvinte:

Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!

Cred că te-ai simţi discriminat şi te-ai gândi la ce televiziune să mergi ca să-L reclami.

Femeia aceea păgână din Matei 15:22-28 ne învaţă pe noi, creştinii din zilele de pe urmă, multe lecţii. Te invit deci să asculţi ce are de spus Cuvântul lui Dumnezeu.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

În toată istoria omenirii nu a existat bărbat sau femeie care să fi fost folosit de Dumnezeu şi care să nu iubească şi să practice rugăciunea.

Noi predicăm adevărul lui Dumnezeu în orice ocazie şi la orice grup de oameni, dar nu vedeţi că nu există nici o dorinţă după Dumnezeu, nu există o dorinţă de a cunoaşte adevărul Lui, nu există dorinţă după întâlnirea de rugăciune, după Casa Domnului, după părtăşia de la Cina Domnului, de a umbla în totul şi-n toate după Cuvântul lui Dumnezeu?

Astăzi evanghelia este predicată la radio, la televizor, pe internet şi nimic nu se întâmplă! De ce? Predicarea este primordială dar nu suficientă. Noi avem nevoie de prezenţa Domnului în vieţile noastre, şi El vine dacă-L căutăm din toată inima. Nu cu o inimă împărţită!

Lasă-mă să te întreb: te aştepţi ca Dumnezeu să facă lucruri mari, ca în trecut? Te aştepţi ca oamenii să fie cercetaţi, să-şi mărturisească păcatele, să plângă înaintea lui Dumnezeu? Te aştepţi să fie o mişcare a Duhului în vieţile noastre?

Să ştii că El poate face mai mult decât ne putem noi imagina! Dar oare vrem cu adevărat? Suntem gata să plătim preţul? Suntem dispuşi să ne mărturisim păcatele şi să ne plângem păcatul înaintea Domnului? Suntem gata să-I cerem Lui să ne schimbe? Suntem gata să-L lăsăm să ne schimbe?  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

În multe biserici, astăzi, creştinii se manifestă prin strigătele lor şi prin muzica lor controlată de mulţi decibeli, uneori prin mişcare şi dans, dar, mă întreb, când au aceştia o vreme de plâns? În alte biserici creştinii dorm în loc să plângă sau sunt veseli în loc să jelească. Nu cred că, în zilele în care trăim, avem prea multe motive să ne veselim, pentru că vremurile pe care le trăim sunt rele, apatia şi apostazia înghiţind biserică după biserică. Cine farmecă aceste biserici?

O, Galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? (Galateni 3:1)

Psalmul 74 descrie o vreme de plâns pentru poporul Domnului. Erau disperaţi pentru că ei credeau că Dumnezeu se retrăsese din mijlocul lor. Duşmanii lor controlau totul iar activităţile lui Satan erau mai evidente decât a lui Dumnezeu.

Oare astăzi, în biserica lui Christos, nu se întâmplă acelaşi lucru? Nu este Satan, prin influenţa şi activităţile lui, mai vizibil în bisericile noastre decât Dumnezeu. Prezenţa răului este tot mai vizibilă prin letargia spirituală, nepăsarea şi lumescul pe care-l aducem în Casa Domnului. Bisericile sunt tot mai goale datorită compromisului cu lumea şi căderii în ecumenism. Valorile creştine şi doctrina creştină pierd teren în lume şi sunt înlocuite de noile religii de origine orientală. Tot mai mulţi aşa-zişi evanghelici neagă fundamentele creştine.

Stăm noi pe ruinele a ceea ce a fost odată lucrarea Domnului? Vedem noi că Dumnezeu nu se manifestă în vieţile noastre şi în biserica noastră aşa cum o făcea în generaţiile trecute?

Când a venit ultima dată cineva la noi să ne întrebe: cum pot fi mântuit?  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Creştinul născut din nou are responsabilităţi dar şi privilegii. Un privilegiu uitat şi nefolosit de creştinul zilelor noastre este şi rugăciunea. Adevărul trist este că marea majoritate a creştinilor, nu cunosc şi nu practică rugăciunea în „odăiţa lor” şi nu se duc la întâlnirile de rugăciune ale bisericii lor locale. Rugăciunea a devenit „cenuşăreasa” bisericii locale. Un om a lui Dumnezeu a spus:

Suntem atâta cât suntem pe genunchi.

Un alt pastor spunea:

Duminică dimineaţa mulţi creştini se duc la biserică pentru faima bisericii lor, duminică seara merg datorită faimei pastorului lor, dar la întâlnirile de rugăciune din cursul săptămânii cei ce merg o fac pentru faima Domnului.

Am propus bisericii pe care o păstoresc o serie de mesaje care să ne ajute să repunem la locul de cinste rugăciunea în întâlnirile de rugăciune şi să rezidim în fiecare familie din adunarea noastră altarul de închinare, dărâmat de idolii acestei lumi, ca să cunoaştem puterea rugăciunii şi să ne bucurăm de victorii pe care nu le putem avea decât pe genunchi.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Creştinul născut din nou are responsabilităţi dar şi privilegii. Un privilegiu uitat şi nefolosit de creştinul zilelor noastre este şi rugăciunea. Adevărul trist este că marea majoritate a creştinilor, nu cunosc şi nu practică rugăciunea în „odăiţa lor” şi nu se duc la întâlnirile de rugăciune ale bisericii lor locale. Rugăciunea a devenit „cenuşăreasa” bisericii locale. Un om a lui Dumnezeu a spus:

Suntem atâta cât suntem pe genunchi.

Un alt pastor spunea:

Duminică dimineaţa mulţi creştini se duc la biserică pentru faima bisericii lor, duminică seara merg datorită faimei pastorului lor, dar la întâlnirile de rugăciune din cursul săptămânii cei ce merg o fac pentru faima Domnului.

Am propus bisericii pe care o păstoresc o serie de mesaje care să ne ajute să repunem la locul de cinste rugăciunea în întâlnirile de rugăciune şi să rezidim în fiecare familie din adunarea noastră altarul de închinare, dărâmat de idolii acestei lumi, ca să cunoaştem puterea rugăciunii şi să ne bucurăm de victorii pe care nu le putem avea decât pe genunchi.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Creştinul născut din nou are responsabilităţi dar şi privilegii. Un privilegiu uitat şi nefolosit de creştinul zilelor noastre este şi rugăciunea. Adevărul trist este că marea majoritate a creştinilor, nu cunosc şi nu practică rugăciunea în „odăiţa lor” şi nu se duc la întâlnirile de rugăciune ale bisericii lor locale. Rugăciunea a devenit „cenuşăreasa” bisericii locale. Un om a lui Dumnezeu a spus:

Suntem atâta cât suntem pe genunchi.

Un alt pastor spunea:

Duminică dimineaţa mulţi creştini se duc la biserică pentru faima bisericii lor, duminică seara merg datorită faimei pastorului lor, dar la întâlnirile de rugăciune din cursul săptămânii cei ce merg o fac pentru faima Domnului.

Am propus bisericii pe care o păstoresc o serie de mesaje care să ne ajute să repunem la locul de cinste rugăciunea în întâlnirile de rugăciune şi să rezidim în fiecare familie din adunarea noastră altarul de închinare, dărâmat de idolii acestei lumi, ca să cunoaştem puterea rugăciunii şi să ne bucurăm de victorii pe care nu le putem avea decât pe genunchi.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +