În Ioan 17:21 Cristos se roagă pentru unitatea bisericii. Şi noi avem nevoie să ne rugăm pentru unitatea bisericii dar să nu uităm că aici este vorba despre unitatea tuturor credincioşilor. Ştiţi că multe biserici locale nu cunosc unitatea pentru că au membri nemântuiţi în mijlocul lor. Avem aici o unitate spirituală, nu una fizică sau materială. Nu este vorba de o unitate ritualistică, denominaţională sau ecleziastică, nu o unitate a formelor de închinare.

Aici este vorba de unitatea dintre Tatăl şi Fiul Său. Care este condiţia unităţii? Răscumpărarea! Vorbim aici de unitatea dintre sufletele răscumpărate, şi Dumnezeu.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Intrăm în partea a doua a ceea ce am numit rugăciunea desăvârşită pe care Domnul Isus a făcut-o înainte de a fi răstignit. În prima parte s-a rugat pentru El însuşi. Putem spune că pentru El s-a rugat cel mai scurt. Apoi s-a rugat pentru ucenici şi putem spune că pentru ei s-a rugat cel mai mult.

Vom descoperi împreună 9 teme pentru care s-a rugat. De fapt ele se repetă în această secţiune şi nu sunt neapărat puse într-o ordine cronologică. Dar haideţi să le descoperim împreună…  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Rugăciunea pe care o vom studia începând de azi este cea mai lungă rugăciune a lui Cristos înregistrată în Scripturi. Este o rugăciune desăvârşită şi o putem considera cea mai bună dintre cele înregistrate în Scripturi.

Această rugăciune, ar trebui să fie o mare mângâiere pentru fiecare credincios, pentru că ne dă o imagine a măreţei lucrări de mijlocire a lui Cristos.

Şi pentru noi ca biserică este importantă această învăţătură pentru că vedem necesitatea rugăciunii în pregătirea pentru slujire. Totodată vedem nevoia de a ne ruga şi pentru păstrarea în slujire.

Cristos se roagă pentru sine, pentru ucenici şi pentru biserică…  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Rugăciunea pe care o vom studia începând de azi este cea mai lungă rugăciune a lui Cristos înregistrată în Scripturi. Este o rugăciune desăvârşită şi o putem considera cea mai bună dintre cele înregistrate în Scripturi.

Această rugăciune, ar trebui să fie o mare mângâiere pentru fiecare credincios, pentru că ne dă o imagine a măreţei lucrări de mijlocire a lui Cristos.

Şi pentru noi ca biserică este importantă această învăţătură pentru că vedem necesitatea rugăciunii în pregătirea pentru slujire. Totodată vedem nevoia de a ne ruga şi pentru păstrarea în slujire.

Cristos se roagă pentru sine, pentru ucenici şi pentru biserică…  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

În timp ce celebra Paştele cu ucenicii Săi în camera de sus, Isus i-a spus lui Petru că se roagă pentru el. Putem vedea purtarea de grijă a lui Cristos în rugăciunea Sa. Scripturile ne spun că El continuă să facă această lucrare şi astăzi.

Rugăciunea pentru alţii este preţioasă, mai ales a celor ce cred în eficacitatea ei, şi cu toţii ştim că nimeni pe acest pământ n-a fost mai eficient în rugăciune ca şi Isus. Acest fapt, că El mijloceşte pentru noi în rugăciune, trebuie să fie o încurajare. Numai veşnicia ne va descoperi câte din rugăciunile Sale ne-au ţinut departe de necazuri şi ne-au adus binecuvântările Sale în această viaţă.

Atacul împotriva lui Petru ne vorbeşte nouă, astăzi, de dorinţa lui Satan de a-i ataca pe copiii lui Dumnezeu. Oare suntem noi suficient de conştienţi de acest război spiritual?  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Cererea şi vizita grecilor era preambulul sosirii ceasului suferinţei. Ororile crucii nu fuseseră nicicând atât de aproape.

Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice? Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! (Ioan 12:27)

Cu siguranţă că prin mintea lui Cristos a trecut durerea fizică pe care trebuia să o îndure, dar aceasta nu era cea mai mare durere. Cea mai mare povară a durerii Sale s-a datorat păcatelor întregii omeniri.

Şi ce voi zice?

Avertizarea este pentru noi. Ce spune Cristos sub presiunea acestei tulburări a sufletului Său? Merită să privim cu atenţie la ce va spune El în rugăciune şi bineînţeles să învăţăm o lecţie importantă pentru noi.

Deobicei, atunci când vrem să ne scuzăm un anumit comportament, dăm vina pe faptul că am fost sub presiunea circumstanţelor. Când sufletele noastre sunt tulburate ar trebui să fim atenţi la vorbirea noastră mai mult ca oricând. Atunci ar trebui să vorbim mai întâi cu noi înşine, să gândim bine ce vom spune.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Din capul locului trebuie să spunem că nu veţi auzi o astfel de rugăciune la cimitir. Acolo auzim rugăciuni de încheiere a serviciului de înmormântare. Dar Cristos nu încredinţa trupul pământului, pentru că înmormântarea avusese loc cu câteva zile înainte. Isus s-a rugat aici ca trupul să fie eliberat din mormânt.

Loialitatea faţă de Christos nu este scutită de încercări, iar această scenă din cimitir stă mărturie acestei afirmaţii. Boala necruţătoare vine şi în viaţa celor mai credincioşi ucenici ai lui Isus Cristos.

Climatul în care Isus a făcut rugăciunea era unul de îndoială, de scepticism. Acest scepticism îi caracteza chiar pe unii dintre ucenici dar cu toate astea El s-a rugat. Dacă suntem atenţi, atunci când trecem prin încercare, întotdeauna este prezentă şi îndoiala. Atunci când au îndoieli, mulţi creştini încetează să se roage deşi atunci au cea mai mare nevoie de rugăciune.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Toţi am trăit experienţa de a-L ruga pe Dumnezeu să ne asculte, şi totuşi Dumnezeu nu ne-a ascultat rugăciunea.

Eu m-am rugat ca soţia mea să fie vindecată de cancer, dar a murit. O femeie spune: eu mă rog de ani de zile ca bărbatul meu să se lase de alcool, dar nici un semn de îndreptare, ci dimpotrivă, starea lui este mai rea. Mă rog pentru a-mi găsi o slujbă şi nu-mi găsesc. Mă rog să-mi găsesc un partener de viaţă după voia lui Dumnezeu şi nu primesc răspuns. Ne rugăm să avem un copil şi soţia mea nu poate păstra sarcina. Şi exemplele pot continua. Apoi luăm Biblia şi citim:

Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele. (Psalm 116:1)

Cum răspunde Dumnezeu la rugăciunile noastre?  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Există o legătură între frică şi credinţă. Când frica te-a cucerit pui la îndoială chiar şi o intervenţie divină şi asta poate duce la necredinţă.

Nimeni nu poate înţelege supranaturalul şi oricine dintre noi ar vedea un înger tot aşa s-ar fi comportat, pentru că nu vezi în fiecare zi un înger ca să spui că te-ai obişnuit cu el. Dar întrebarea cheie este: unde laşi să te conducă pe tine frica? Pe Zaharia frica l-a condus la necredinţă, pe Iosif şi Maria la credinţă.

Zaharia a întrebat ceva de genul: Chiar crezi că poţi să o faci Doamnne, să dai la o parte barierele bătrâneţii şi să am în sfârşit un urmaş? Maria întreabă: Doamne cum o vei face? Din întrebarea lui Zaharia se vede necredinţa, din a Mariei credinţa.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +

Cum şi-a manifestat Cristos bucuria? În rugăciune! Cineva ar putea spune: ce mod ciudat de a celebra un succes!

Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu. (Luca 10:21)

Cum celebrează azi oamenii succesul? Zgomotos, ies în stradă, beau, se-mbată şi se fac de râs. Ideea de a celebra în rugăciune este străină, chiar şi multor creştini. Dar când vom înţelege pe deplin acest lucru şi vom celebra şi noi în rugăciune marile binecuvântări din viaţa noastră, abia atunci Îi vom aduce glorie lui Dumnezeu.

Ce trebuie să înţelegem din această afirmaţie a Domnului Isus este că potrivit lui Dumnezeu, cine Îl respinge pe Domnul Isus în această viaţă, nu este deloc înţelept, ci nebun. Dumnezeu respinge mândria şi aroganţa celor ce se cred singuri înţelepţi şi va respinge întotdeauna înţelepciunea lumii. Să nu înţelegem greşit această afirmaţie. Nu este păcat să fii înţelept şi priceput, prudent, prevăzător. Este greşit şi păcat atunci când devii mândru în înţelepciunea şi gândirea ta, şi spui că nu ai nevoie de Isus Cristos, de Evanghelia şi învăţătura Sa.  Ascultă sau descarcă acest mesaj +