Cât priveşte dragostea pentru Dumnezeu, cei mai mulţi dintre noi suntem într-o mare eroare. Credem (chiar credem!) că dacă ne propunem să-L iubim pe Dumnezeu într-o anumită zi, aceasta se cheamă dragoste. Sau ne convingem (adică, ne înşelăm!) că dacă vom arăta un oarecare fel de dragoste faţă de, să zicem, şase oameni, ne-am împlinit datoria dragostei de Dumnezeu pentru acea zi şi suntem liberi în restul zilei să facem ceea ce dorim.
Cât de neînţelepţi suntem dacă gândim aşa. Biblia ne învaţă că dragostea noastră faţă de Dumnezeu trebuie să fie deplină sau completă, iar aceasta presupune priceperea faptului că ea este rezonabilă sau logică. Din moment ce Dumnezeu ne-a iubit întâi este logic să dorim să-L iubim cu acelaşi fel de dragoste. Iar dacă lucrurile stau într-adevăr aşa atunci dragostea noastră pentru El trebuie să radieze sau să reverse neîncetat către El şi către oameni. Este aşa dragostea noastră? El, o astfel de dragoste pretinde de la noi şi alta nici nu bagă în seamă. Nu uita că El nu te iubeşte pentru că eşti vrednic de iubit, ci pentru că El este dragoste!
Alte mesaje din aceeaşi serie:
Dragoste elementară
Arta umblării
Umblarea care merită
Frica transformatoare
Necesitatea fricii
Exprimă-ţi părerea completând următorul formular:
10:00 Studiu biblic
18:00 Rugăciune
Articole