Rugăciunea
În multe biserici, astăzi, creştinii se manifestă prin strigătele lor şi prin muzica lor controlată de mulţi decibeli, uneori prin mişcare şi dans, dar, mă întreb, când au aceştia o vreme de plâns? În alte biserici creştinii dorm în loc să plângă sau sunt veseli în loc să jelească. Nu cred că, în zilele în care trăim, avem prea multe motive să ne veselim, pentru că vremurile pe care le trăim sunt rele, apatia şi apostazia înghiţind biserică după biserică. Cine farmecă aceste biserici?
O, Galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? (Galateni 3:1)
Psalmul 74 descrie o vreme de plâns pentru poporul Domnului. Erau disperaţi pentru că ei credeau că Dumnezeu se retrăsese din mijlocul lor. Duşmanii lor controlau totul iar activităţile lui Satan erau mai evidente decât a lui Dumnezeu.
Oare astăzi, în biserica lui Christos, nu se întâmplă acelaşi lucru? Nu este Satan, prin influenţa şi activităţile lui, mai vizibil în bisericile noastre decât Dumnezeu. Prezenţa răului este tot mai vizibilă prin letargia spirituală, nepăsarea şi lumescul pe care-l aducem în Casa Domnului. Bisericile sunt tot mai goale datorită compromisului cu lumea şi căderii în ecumenism. Valorile creştine şi doctrina creştină pierd teren în lume şi sunt înlocuite de noile religii de origine orientală. Tot mai mulţi aşa-zişi evanghelici neagă fundamentele creştine.
Stăm noi pe ruinele a ceea ce a fost odată lucrarea Domnului? Vedem noi că Dumnezeu nu se manifestă în vieţile noastre şi în biserica noastră aşa cum o făcea în generaţiile trecute?
Când a venit ultima dată cineva la noi să ne întrebe: cum pot fi mântuit? Ascultă sau descarcă acest mesaj +